​Pronumele interogative care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte sunt folosite, de obicei, în propoziții interogative. Ex. “Care dintre aceste timbre îți plac?” “Cine te îngrijește?” “Ce mi-ai adus?” “Câți au sosit?” Pronumele interogativ care distinge opoziții de gen, număr și caz numai la G. D. : N. / Ac. – care; G. / D. … Citește mai mult

Se dă textul: “Acum Victoria se abătea iarăși într-o țară cu totul necunoscută, cu nume de sate și munți pe care nu le mai auzise. A făcut popasul obișnuit într-un sat căruia îi zice Sabasa…” (M. Sadoveanu) pe care – pronume relativ, simplu, genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de prepoziția simplă “pe”, funcție … Citește mai mult

​Pronumele relativ se deosebește însă de conjuncții prin faptul că îndeplinește în propoziția pe care o introduce o anumită funcție sintactică, în timp ce conjuncția nu este decât un element introductiv al propoziției subordonate, lipsit de funcție sintactică. Formele pronumelui relativ sunt: “care, cine, ce, ceea ce, cât, câtă, câți, câte” Pronumele relativ “cine” se … Citește mai mult

Se dă următorul text: “Aceștia sunt prietenii celorlalți. Ei au rămas aceiași” aceștia – pronume demonstrativ de apropiere, simplu, forma literară, genul masculin, numărul plural, cazul nominativ, funcție sintactică de subiect; celorlalți – pronume demonstrativ de depărtare, compus, formă literară, genul masculin, numărul plural, cazul genitiv, funcție sintactică de atribut pronominal genitival; aceiași – pronume … Citește mai mult

​Pronumele demonstrative sunt de urmatoarele tipuri: pronume demonstrative de apropiere: simple (acesta, aceasta) și compuse (cestălalt, cestălaltă); pronume demonstrative de depărtare: simple (acela, aceea) și compuse (celălalt, cealaltă); pronume demonstrative de identitate: compuse (același, aceeași). Pronumele demonstrative disting opoziții: de gen: acesta / aceasta; acela / aceea; același / aceeași; celălalt / cealaltă; de număr: … Citește mai mult

Se dă urmatorul text ca model de analiză pentru pronumele posesiv din limba română. “Sinan se mira de îndrăzneala alor noștri. El găsi de cuviință să spună și alor săi.” (N. Bălcescu) alor noștri – pronume posesiv (un singur obiect posedat, mai mulți posesori), persoana I, numărul plural, genul masculin, cazul genitiv, funcție sintactică de … Citește mai mult

Din structura sa face parte articolul posesic (al, a, ai, ale) și are forme diferite după gen, număr și parțial, dupa caz. Articolul posesiv al, ai, a, ale se schimbă după genul și numărul obiectului posedat înlocuit. Ex. carte a mea / cărți ale mele; pom al meu / pomi ai mei. Pronumele propriu-zise se … Citește mai mult

Se dă următorul text: “Își ia pălăria de pe cap. Niculăiță și-a băgat banii în chimir.” Pronumele reflexiv “își, și-” determină substantivul “pălăria”, respectiv “banii” și arată că subiectul (el – Niculăiță) este posesorul obiectului “pălăria”, respectiv “banii”. își – pronume reflexiv, persoana a III-a, numărul singular, cazul dativ posesiv, formă neaccentuată, funcțtie sintactică de … Citește mai mult

Pronumele reflexiv prezintă particularități morfologice și sintactice distincte. Acestea sunt: – are numai cazurile acuzativ si dativ, iar formele au aceeași persoană și același număr ca și subiectul verbului determinat. – reprezintă aceeași persoana ca și subiectul, având forme proprii numai pentru persoana a III-a. Cazul acuzativ: pe sine, se, s- Cazul dativ: sieși, sie, … Citește mai mult

Se dă următorul text: “Peste gâtul încordat al calului, cu fruntea ridicată sus, ochii lui privesc și piața goală dimprejurul lui parcă se umple de lume. Îndărătul ei un ceas a bătut și tot soiul de oameni au început să roiască spre vechile curți unde ținea el sfat odata.” D. Anghel lui – pronume personal, … Citește mai mult