Interjecția se transformă în substantiv prin articulare:
Ex: Avea un of la inimă
Hopul acesta este mai greu.
Valoarea expresivă a interjecției
Interjecția este specifică stilului colocvial. Interjecțiile apropiate ca sens vocativ sau imperativ au topică liberă și sunt folosite singure sau împreună cu substantivul și verbul:
- pentru a exprima o adresare: “– Bre omule, înțelegere că nu pot face nimic!”
- pentru a formula un îndemn, un sfat sau a da un ordin: “Ia întreab-o bunăoara…” – Mihai Eminescu; “Marș de-aici!”
Unele dintre aceste interjecții (măi, bre) sunt folosite ca mijloc de marcare a vocativului:
Ex: “Măi băieți, să ne apucăm serios de muncă!”
După anumite interjecții pot apărea dative posesive:
Ex: “– Uite-ți caietul!”
“– Na-ți paharul!”
“– Iată-ți colegul!”