Se dă următorul text: “Nici un om n-a observat nimic.” nici un – adjectiv pronominal negativ, compus, genul masculin, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactică de atribut adjectiva. nimic – pronume negativ, simplu invariabil, cazul acuzativ, funcție sintactică de complement direct. Observații Să nu se confunde adjectivul pronominal negativ nici un, nici o sau pronumele … Citește mai mult
Pronumele negativ, exemplu: “Nimeni nu știe nimic.” După structură, pronumele negative sunt: simple: nimeni, nimic; compuse: nici unul. Pronumele negativ nimeni substituie nume de persoane, distinge opoziții de caz: N. / Ac. – nimeni; G. / D. – nimănui. Pronumele nimic (nimica) substituie nume neanimate și este invariabil. Nici unul substituie orice substantiv și cunoaște … Citește mai mult
”A trecut, ajutat de câțiva, toate piedicile neînțelegerii și la capătul atâtor încercari s-a pomenit acolo sus în cer, zburând.” – N. Iorga de câțiva – pronume nehotărât, compus genul masculin, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de prepoziția simplă “de”, funcția sintactică de complement indirect. toate – adjectiv pronominal nehotărât, simplu, genul feminin, numărul plural, … Citește mai mult
După structură pronumele nehotărâte sunt: A. Simple: unul, altul, tot, atât, mult, puțin. Aceste pronume nehotărâte simple realizează urmatoarele distincții: de gen – unul / una, puțin / puțină, tot / toată; de număr – unul / unii, mult / mulți; de caz – dupa cum urmează: N. / Ac. unul / altul (singular), unii … Citește mai mult
Se dă următorul text: “Dumneavoastră, cinstiți oaspeți, se vede că pașteți bobocii, de nu vă pricepeți al cui este acesta? – Cine nu știe?” – Ion Creangă al cui – pronume interogativ-relativ, numărul singular, cazul genitiv, precedat de articolul posesiv genitival “al”, funcție sintactică de atribut pronominal genitival, cu rol de conjuncție în frază cine … Citește mai mult
Pronumele interogative care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte sunt folosite, de obicei, în propoziții interogative. Ex. “Care dintre aceste timbre îți plac?” “Cine te îngrijește?” “Ce mi-ai adus?” “Câți au sosit?” Pronumele interogativ care distinge opoziții de gen, număr și caz numai la G. D. : N. / Ac. – care; G. / D. … Citește mai mult
Se dă textul: “Acum Victoria se abătea iarăși într-o țară cu totul necunoscută, cu nume de sate și munți pe care nu le mai auzise. A făcut popasul obișnuit într-un sat căruia îi zice Sabasa…” (M. Sadoveanu) pe care – pronume relativ, simplu, genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de prepoziția simplă “pe”, funcție … Citește mai mult
Pronumele relativ se deosebește însă de conjuncții prin faptul că îndeplinește în propoziția pe care o introduce o anumită funcție sintactică, în timp ce conjuncția nu este decât un element introductiv al propoziției subordonate, lipsit de funcție sintactică. Formele pronumelui relativ sunt: “care, cine, ce, ceea ce, cât, câtă, câți, câte” Pronumele relativ “cine” se … Citește mai mult
Se dă următorul text: “Aceștia sunt prietenii celorlalți. Ei au rămas aceiași” aceștia – pronume demonstrativ de apropiere, simplu, forma literară, genul masculin, numărul plural, cazul nominativ, funcție sintactică de subiect; celorlalți – pronume demonstrativ de depărtare, compus, formă literară, genul masculin, numărul plural, cazul genitiv, funcție sintactică de atribut pronominal genitival; aceiași – pronume … Citește mai mult
Pronumele demonstrative sunt de urmatoarele tipuri: pronume demonstrative de apropiere: simple (acesta, aceasta) și compuse (cestălalt, cestălaltă); pronume demonstrative de depărtare: simple (acela, aceea) și compuse (celălalt, cealaltă); pronume demonstrative de identitate: compuse (același, aceeași). Pronumele demonstrative disting opoziții: de gen: acesta / aceasta; acela / aceea; același / aceeași; celălalt / cealaltă; de număr: … Citește mai mult