După structură pronumele nehotărâte sunt:
A. Simple: unul, altul, tot, atât, mult, puțin.
Aceste pronume nehotărâte simple realizează urmatoarele distincții:
- de gen – unul / una, puțin / puțină, tot / toată;
- de număr – unul / unii, mult / mulți;
- de caz – dupa cum urmează:
N. / Ac. unul / altul (singular), unii / alții (plural);
G. / D. unuia / altuia (singular), unora / altora (plural).
B. Compuse, din elemente de compunere: ori-, oare-, fie-, alt-, -va, vre-, cu pronumele relative: ce, cine, cât, care, rezultând formele: orice, oricine, oricât, oricare, oarece, oarecine, orecare, fiece, fiecine, fiecare, ceva, cineva, careva, câtva, altceva, altcineva, altcareva, etc.
Vreunul este pronume nehotărât compus din elementul de compunere “vre-” și pronumele nohotărât “unul”.
Pronumele nehotărâte compuse flexionează după modelul pronumelui relativ sau nehotărât:
- N. / Ac. oricine;
- G. / D. oricui;
- N. / Ac. fiecare;
- G. / D. fiecăruia / fiecăreia.
Pronumele nehotărât fiecare are forme pentru numărul singular.
Compusele cu pronumele ce (ceva, altceva, etc.) sunt invariabile la fel ca și pronumele ce.
Când pronumele nehotărât determină un substantiv, își schimbă valoarea gramaticală, se acordă în gen, număr și în caz și devin adjective pronominale nehotărâte.
Sunt numai pronume nehotărâte, pronumele compuse de la pronumele relativ cine- cu elementele de compunere: ori-, (oare-), fie-, alt-, -va, respectiv: oricine, oarecine, fiecine, altcineva, cineva.
Pronumele nehotărât altul (alta), unul (una), vreunul (vreuna), devin adjective pronominale nehotărâte sub forma: alt (altă), un (o), vreun (vreo).
Observații:
Pronumele și adjectivele nehotărâte orice, oricare, oricât pot fi elemente de relație între subordonată și propoziția regentă:
Ex. Cheamă 1/ pe oricine vei găsi. 2/
Rămân acasă 1/ oricâte reproșuri aș primi. 2/