Morfologia
Substantivul
Articolul
Adjectivul
Pronumele
Pronumele din limba română
Model de analiză pentru pronume
Pronumele reflexiv
Model de analiză pronume reflexiv
Pronumele posesiv
Model de analiza pentru pronumele posesiv
Pronumele demonstrativ
Model de analiză pentru pronumele demonstrativ
Pronumele relativ
Model de analiză pentru pronumele relativ
Pronumele interogativ
Model de analiză pentru pronumele interogativ
Pronumele nehotărât
Model de analiză pentru pronumele nehotărât
Pronumele negativ
Model de analiză pentru pronumele negativ
Numeralul
Verbul
Adverbul
Prepoziția
Conjuncția
Interjecția

Ce zic ceilalti

"Aici ai tot ce vrei 🤙👌🔥"

Name - May 22, 2020


"Foarte de ajutor"

Sebi - May 20, 2020


"foarte bine"

Hello - May 20, 2020


"Frumos!"

Alexandru - May 18, 2020


"Bine scris si usor de inteles."

Andreea - May 9, 2020


"Uau , au fost informatii de mare ajutor, Multumesc mult!"

Cristi - May 8, 2020


"Foarte bine scris!"

Matei - April 29, 2020


Pronumele din limba română

Pronumele este partea de vorbire din limba română care înlocuiește un substantiv

Articol scris in data de: April 8, 2019 în categoria: Pronumele

​Pronumele este compus din următoarele grupuri de cuvinte: pro + nomen = pentru nume.

Pronumele personal

Pronumele personal ține locul persoanelor I-a, a II-a, a III-a, la singular și la plural.

Persoana I

Cazuri Întrebare Singular Plural Funcție sintactică
Forme accentuate Forme neaccentuate Forme accentuate Forme neaccentuate
N. cine? eu - noi - subiect
Ac. (pe) cine ? (pe) mine ma, m- (pe) noi ne complement direct
D. cui? mie îmi, mi nouă ne, ni complement indirect
G. al, a, ai, ale cui? - - - - -
V. - - - - - -


Persoana a II-a

Cazuri Întrebare Singular Plural Funcție sintactică
Forme accentuate Forme neaccentuate Forme accentuate Forme neaccentuate
N. cine? tu - voi - subiect
Ac. (pe) cine ? (pe) tine te- (pe) voi va, v- complement direct
D. cui? ție îți, ți- vouă vă, vi, v- complement indirect
G. al, a, ai, ale cui? - - - - -
V. - tu! - voi! - -


Observații

Pronumele de persoana I și a II-a au aceleași forme pentru masculin și pentru feminin, iar cele pentru persoana a III-a au forme speciale pentru masculin și pentru feminin.

Pronumele personale de persoana I și a II-a au forme pentru cazul genitiv. Vocativ au numai pronumele personale de persoana a II-a singular și plural. Ex. Voi!, Tu!

Pronumele personal la acuzativ are forme accentuate și neaccentuate.

Persoana a III-a, masculin

Cazuri Întrebare Singular Plural Funcție sintactică
Forme accentuate Forme neaccentuate Forme accentuate Forme neaccentuate
N. cine? el - ei - subiect
Ac. (pe) cine ? (pe) el îl, l- (pe) ei îi, i- complement direct
D. cui? lui îi, i- lor le, li complement indirect
G. al, a, ai, ale cui? lui - lor - atribut pronominal genitival
V. - - - - - -


Persoana a III-a, feminin

Cazuri Întrebare Singular Plural Funcție sintactică
Forme accentuate Forme neaccentuate Forme accentuate Forme neaccentuate
N. cine? ea - ele - subiect
Ac. (pe) cine ? (pe) ea o- (pe) ele le- complement direct
D. cui? ei îi, i- lor le, li complement indirect
G. al, a, ai, ale cui? ei - lor - atribut pronominal genitival
V. - - - - - -


La persoana a III-a în afară de pronumele el, ea, ei, ele se folosesc și pronumele personale: dânsul, dânsa, dânșii, dânsele.

Pronumele personal de politețe are forme numai pentru persoana a II-a (dumneata, dumitale, dumneavoastră) și a III-a (dumnealui, dumneaei, dumnealor).

Pronumele personal neaccentuat la dativ poate determina un substantiv la nominativ sau la acuzativ.
Ex. pălăria-mi, pălăria-ți, pălăria-i.

În asemenea construcții pronumele la dativ are sens posesiv.
Ex. pălăria mea, pălăria ta, pălăria ei (lui).

Acest dativ se numește dativ posesiv.

Determinând un substantiv, pronumele personal la dativ posesiv are funcția sintactică de atribut pronominal.

Formele neaccentuate ale persoanei I și a II-a singular la cazul dativ (mi-, ți-, îmi, îți) se întrebuințează cu rol stilistic în basmele și baladele populare pentru a arăta că povestitorul participă sufletește la desfășurarea acțiunii. Dativul în acest scop se numește dativ etic.
Ex. “Setilă repede-repede mi ți le-a supt pe toate de-a rândul”. - I. Creangă

Pronumele la dativ nu are funcție sintactică.

Pronumele de întărire însoțește un pronume personal (ex: el însuși) sau un substantiv (ex: eleva însași) cu scopul de a-l preciza; este folosit numai ca adjectiv pronominal de întărire.

Aceste forme sunt alcătuite din vechile pronume personale îns(u), cărora li s-au adăugat formele de dativ ale pronumelor personale sau reflexive neaccentuate: mi, ți, și, ne, vă, le.

Singular
Plural
Masculin
Feminin
Masculin
Feminin
îns(u) îns(ă) înș(i) îns(e)
-mi(eu) -mi(eu) -ne(noi) -ne(noi)
-ți(tu) -ți(tu) -vă(voi) -vă(voi)
-și(el) -și(ea) -și(ei) -și(ele)


Însoțind un pronume personal sau un substantiv, devin adjective pronominale de întărire și se acordă în gen, număr și caz cu pronumele personal sau cu substantivul determinat.

Ex. “Și cea dintâi școlăriță a fost însași Smărăndița popii” I. Creangă

Comentarii


"Cam lung articolul insa am reusit sa inteleg un pic. Modele cu exercitii cand faceti?"
Scris de Maricia în data de: February 26, 2020

Pentru a scrie un comentariu te rog să folosești următorul formular: