Locuțiunile prepoziționale sunt formate dintr-una sau două prepoziții și o altă parte de vorbire.
- substantiv articulat sau nearticulat: în urma, din pricina, în fața, în spatele, față de, în loc de, etc.
- adverb articulat sau nearticulat: pe dinaintea, alături de, aproape de, afară de, în afară, etc.
Locuțiunile prepoziționale în structura cărora se află un substantiv sau un adverb articulat se construiesc cu substantive și pronume în genitiv: în fața blocului, în afara grădinii, în urma ei, etc.
Observații
Uneori preopziția și locuțiunile prepoziționale pot fi confundate cu adverbele sau locuțiunile adverbiale. În realitate, diferențele sunt vizibile, diferența formală (prepozițiile și locuțiunile prepoziționale, de obicei sunt articulate, adverbele și locuțiunile adverbiale sunt nearticulate).
Să se compare:
Ei merg înainte. (adverb)
Ei merg înaintrea lui. (prepoziție)
Noi ne-am așezat în față. (locuțiune adverbială)
Noi ne-am așezat în fața casei. (locuțiune prepozițională)
Există desigur, și o diferență funcțională: adverbele au funcție sintactică, prepozițiile și locuțiunile prepoziționale nu au funcție sintactică, ci exprimă o relație de subordonare.
Dintre locuțiunile prepoziționale cu o structură diferită sau mai complexă pot fi adăugate: de-a lungul, de-a latul, în raport cu, o dată cu, referitor la, privitor la sau chiar în ceea ce privește, al cărei statut locuțional este dat de faptul că această îmbinare frazeologică clachiază francezul “en ce qui concerne …”
Multe dintre locuțiunile prepoziționale cunoscute se pot construi cu pronume personal în cazul dativ (la formă neaccentuată și cu valoare posesivă):
Ex: Și-a aruncat privirea asupră-mi.
S-au așezat în juru-ți.
În fața-i stătea o elevă.