- Morfologia
- Substantivul
- Articolul
- Adjectivul
- Pronumele
- Numeralul
- Verbul
- Adverbul
- Prepoziția
- Conjuncția
- Interjecția
- Interjecția din limba română
- Schimbarea valorii gramaticale a interjecției
- Model de analiză pentru interjecție
Exerciții
Ce zic ceilalti
"O singură problemă la modelul de analiză pentru verb; e sintactico-morfologică, nu morfo-sintactică. Adică titlul se referă la verb (valoare morfologică), nu la predicat (funcție sintactică), deci cred că ar trebui să înceapă cu tipul de verb, iar la final să spună funcția sintactică.În rest e super ok!"
Scris de joe mama în Model de analiză pentru verb în data de March 30, 2021
"Ajute mereu!"Scris de Alexandru în Locuțiuni verbale în data de March 30, 2021
"Tare cuvant-cenzurat"Scris de Mihai în Model de analiză pentru locuțiune verbală în data de March 22, 2021
"Si eu cred ca "de cativa" are functia sintactica de complement de agent"Scris de Anonim în Model de analiză pentru pronumele nehotărât în data de March 17, 2021
"Fain"Scris de admin în Model de analiză pentru pronume în data de March 10, 2021
"Dar cazul, dar numărul... ?"Scris de yoy în Pronumele posesiv în data de March 2, 2021
"Erau zvârliți-predicat nominal !"Scris de Ana în Model de analiză pentru verb în data de February 25, 2021
"vrit veten ( Albaneza )"Scris de Ben Dover în Locuțiuni prepoziționale în data de February 24, 2021
"Inimaginabil, inegalabil, nemaipomenit, incredibil, fenomenal, extraordinar, neinchipuit, remarcabil, exceptional, excelent, incantator, uluitor, funtastic"Scris de Relu Frumuselu în Gradele de comparație ale adjectivului în data de February 23, 2021
"Ok"Scris de Ok în Conjuncția din limba română în data de February 23, 2021
Interjecția din limba română
Interjecția este partea de vorbire neflexibilă cu intonație specifică (exclamativă) care exprima stări fizice, imită sunete sau zgomote din natură, un îndemn sau o adresare.
Articol scris in data de: February 10, 2020 în categoria: Interjecția
Interjecției din limba română exprimă:
- stări fizice și psihice: bravo!, uf!, vai!, ah!, oh!;
- imită sunete sau zgomote din natură: poc!, scârț!, chiau!, miau!, fâș!;
- un îndemn: hai!, cea!, marș!, zât!;
- o adresare: hei!, măi!, bre!, iacă!, iată!, uite!.
După structură interjecțiile se clasifica în:
a) interjecții simple: ah!, zău!, vai!, of!, oh!.
b) interjecții compuse: tic-tac!, lipa-lipa!, hei-rup!, cioca-boca!, hodoronc-tronc!.
Funcțiile sintactice ale interjecțiilor sunt:
- subiect: “De-abia se mai aude de departe: cioc-cioc-cioc!” - E. Gârleanu
- predicat verbal: “Hai și noi la craiul, dragă!” - M. Eminescu
- nume predicativ: E vai de el!
- atribut adjectival: Halal om!
- complement direct: “De câte ori auzeau jart, auzeau și aoleo!” - B. Șt. Delavrancea
- complement circumstanțial de mod: “Coțofenele s-au abătut pe vârfurile copacilor, strigându-se: caracara-ca! caracara-ca!” - M. Sadoveanu
Observații cu privire la ortografia și punctuația interjecției
După interjecție se pune semnul exclamării sau virgulă, marcând astfel intonația specifică (exclamativă).
Ex: “- Măi, vină mai aproape. Hai! vorbi gazda mea către primar.” - C. Hogaș
Interjecțiile compuse din elemente identice și sinonime sau din elemente care formează o unitate se scriu, de obicei, cu cratimă: teleap-teleap, tic-tac, hodoronc-tronc, hei-rup, lipa-lipa, etc.
Dacă interjecția însoțește un substantiv în cazul vocativ, atunci se desparte întregul grup prin virgulă.
Ex: “- Măi Zaharie, nu mai ai tu vreo poștă de cele pe undeva?” - I. Creangă
Interjecția “ia” urmată de un verb la imperativ sau conjunctiv nu se desparte de acesta prin nici un semn de punctuație.
Ex: “Ia luați de ici oameni buni, oleacă de must nou…” - M. Sadoveanu